Portalul Basarabenilor din Romania

Moldova ar putea riposta la facilitarea obtinerii cetateniei romane

Autoritatile moldovene ar putea declansa o campanie mediatica antiromaneasca. In acelasi timp, la Kiev, Blocul Kucima pretinde daune de la autoritatile romane pentru ocuparea Ucrainei in al doilea Razboi Mondial.
Chisinaul ar putea riposta la masura de facilitare a obtinerii cetateniei romane adoptata de catre Guvernul roman, noteaza “Deutsche Welle”. Prin ordonanta de urgenta adoptata joi de Guvernul de la Bucuresti, cetatenii basarabeni vor putea sa isi depuna mult mai usor cererile de redobindire a cetateniei, fapt ce irita puterea prorusa din Republica Moldova. Oficial, Chisinaul nu a comentat ordonanta data de Guvernul roman.

Masurile pe care le-ar putea adopta Chisinaul, ca raspuns la decizia romana, sint in numar de trei, noteaza “Deutsche Welle” pe site-ul sau de Internet. Prima ar consta in demersuri pe linga Comisia Europeana, in care Chisinaul sa sustina ca, prin acordarea masiva a cetateniei romane pentru moldoveni, Romania atenteaza la statalitatea Republicii Moldova. Guvernul moldovean ar conta, in acest caz, pe o eventuala reactie dura a oficialilor europeni, care si-au exprimat ingrijorarea in fata numarului mare de moldoveni care vor sa capete cetatenia romana, deci statutul de cetatean european.

A doua masura la care ar putea face apel autoritatile moldovenesti este intimidarea, prin metode birocratice si administrative, a celor care cer cetatenia romana. In luna mai guvernul de la Chisinau a avizat pozitiv un proiect de lege care interzice accesul la functii publice a persoanelor cu cetatenie multipla. Aceste persoane nu vor mai putea obtine calitatea de deputat, de membru al guvernului, de judecator, vames, diplomat, procuror sau angajat al Serviciului de Informatii si Securitate. Guvernul moldovean sustinea ca persoanele care ocupa astfel de functii trebuie sa fie responsabile juridic si politic doar in fata statului moldovean.

“Sigilarea arhivelor” ar fi a treia masura la care ar putea face apel oficialii de la Chisinau, mecanism aplicat si in anii 1998-1999. Autoritatile refuzau atunci sa elibereze acte ce dovedeau originea romana a moldovenilor, documente fara care dosarul de obtinere a cetateniei este considerat incomplet. Tot conform postului german, “exista informatii sigure potrivit carora un consilier al presedintelui Voronin a primit sarcina de a dirija o campanie mediatica antiromaneasca menita sa evidentieze “caracterul politic expansionist” al ordonantei de urgenta adoptate joi de Guvernul Romaniei”.

Reprezentantul Comitetului Helsinki din Republica Moldova, Stefan Uritu, considera insa ca autoritatile de la Chisinau nu vor indrazni sa ia masuri precum cea de sigilare a arhivelor, de teama unei reactii populare dure. “Daca ar indrazni sa recurga la asemenea masuri, autoritatile ar putea trezi o revolta populara. Eu vad zilnic la cite chinuri si la cita injosire sint supuse sute de persoane care stau si asteapta in fata consulatului roman, din cauza refuzului autoritatilor de a mai permite deschiderea a doua consulate, la Balti si la Cahul”, ne-a declarat Uritu. In plus, o astfel de masura ar putea scadea capitalul electoral al puterii, inainte de alegerile parlamentare din 2009.

Daca totusi guvernul de la Chisinau ar adopta astfel de masuri, Comitetul Helsinki va apela la instanta, la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, ne-a mai declarat Stefan Uritu, deoarece ar constitui o incalcare a drepturilor cetatenilor. Din august 2006, aproape jumatate de milion de cetateni moldoveni si-au exprimat dorinta de a primi si cetatenie romana.

In acelasi timp, la Kiev, blocul electoral Kucima, care a pichetat saptamina trecuta Ambasada romana din Ucraina, protest in timpul caruia participantii au aruncat cu oua in cladirea ambasadei, a lansat un nou atac la adresa Bucurestiului. Liderii blocului s-au adresat ucrainenilor cu apelul de a se ridica in apararea propriilor granite, noteaza HotNews, citind agentia ucraineana Media International Group. Blocul sustine ca Romania vrea redobindirea regiunii Cernauti.

Lliderii blocului, Aleksandr Volkov si Aleksandr Zodorojnii considera ca se impune adoptarea de urgenta de masuri severe pentru a nu permite trecerea la Romania a unei parti din teritoriul ucrainean, respectiv a regiunilor Cernauti si Odessa. Cei doi au declarat ca forta lor politica intentioneaza sa solicite “scuze oficiale din partea poporului roman pentru pagubele uriase provocate Ucrainei ocupate in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, plata de compensatii de minimum 1.000 de euro pentru fiecare ucrainean, asa cum, la timpul ei, a procedat Germania”.

In caz contrar, daca partidele radicale romanesti nu vor inceta sa pretinda teritoriul ucrainean, blocul KUCIMA propune boicotarea marfurilor romanesti “pana la introducerea de sanctiuni economice fata de producatorii romani”. Blocul electoral KUCIMA, care promoveaza mesajele nationaliste ca arma electorala pentru alegerile ce vor avea loc in Ucraina la 30 septembrie 2007, este cotat aproape de pragul electoral de 3%.

---

cotidianul.ro

Noua lege, declarata anacronica

La doar cateva zile dupa modificarea Legii cetateniei, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a calificat, ieri, actul normativ drept "anacronic", anuntand ca pregateste o transformare radicala a acestuia. "O sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei de la un cap la altul, pentru ca cea pe care o avem din 1991 a devenit anacronica si mai sunt unele, spun eu, erori si cred ca avem nevoie ca proaspat membru al UE, de o noua Lege a cetateniei. Noi vom pune acest proiect de lege in dezbatere publica si toata lumea care are un interes si are o opinie despre acest subiect va putea sa-si exprime aceasta opinie", a precizat Chiuariu, potrivit Rompres. Intrebat de ce sugestiile lansate de presedintele Traian Basescu si de unele organizatii nonguvernamentale, ca tinerii din Republica Moldova care absolva licee si facultati in Romania sa primeasca odata cu diploma de absolvire si cetatenie romana, nu se regasesc in actul normativ, Tudor Chiuariu a raspuns "ca ar fi o inovatie, pe plan mondial". "Sincer, nu am mai auzit de chestiunea asta. Dar haideti sa ne gandim putin (...). Cetatenii Republicii Moldova primesc cetatenia dupa patru ani de rezidenta. Or, acesti patru ani de rezidenta sunt exact perioada de timp in care ar face liceul sau facultatea. Sigur, se poate discuta mai mult pe tema asta. Am inteles ca presedintele, saptamana trecuta a lansat aceasta idee si eu sunt deschis si tocmai de aceea o sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei", a adaugat Chiuariu. De asemenea, ministrul Justitiei a mai precizat ca acuzatiile predecesoarei sale, Monica Macovei, referitoare la refuzul premierului Calin Popescu Tariceanu, de a introduce pe ordinea de zi a sedintelor de guvern un proiect de lege aproape finalizat privind acordarea cetateniei si refuzul de a accepta noi cereri de cetatenie perfect legale in timpul mandatului sau, sunt neadevarate. "Asta este un neadevar pe care, din pacate, doamna Macovei a vrut sa-l transmita opiniei publice. (...) Daca premierul s-ar fi opus, nu am fi acordat cetatenia romana prin hotarare de guvern la peste 180 de persoane, de la inceputul anului pana acum", a argumentat Chiuariu. (D.E.)

Cetatenia, pe agenda intrevederii Tariceanu-Barroso

Bucurestii continua sa laude modificarile aduse Legii cetateniei, subiectul regasindu-se, de altfel, pe agenda intrevederii dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. "Modificarile pe care le-am adoptat in aceasta saptamana sunt procedurale si au menirea sa permita rezolvarea problemelor de cetatenie intr-un timp rezonabil, cat mai scurt, eliminand birocratia si permitand un contact direct intre cetateni si autoritati. Ceea ce am adoptat in aceasta saptamana nu vizeaza modificari ale conditiilor de aplicare ale cetateniei. De aceea am sa ma abtin sa comentez declaratiile autoritatilor moldovene si pentru faptul ca doresc sa analizez cu atentie continutul acestor declaratii", a declarat, ieri, Tariceanu, la finalul discutiilor cu oaspetele european, Jose Manuel Barroso. Oficialul european s-a abtinut la randul sau sa comenteze aceste declaratii, aratand ca nu cunoaste ce anume s-a spus si ca relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie abordata de autoritatile din cele doua tari. El a aratat ca, in urma aderarii Romaniei la UE, Republica Moldova a devenit un vecin direct al Uniunii. "Moldova a inregistrat si ea progrese privind implementarea planului de actiune de buna vecinatate, dar trebuie sa avem niste progrese mult mai semnificative cand vine vorba de reforme, cum ar fi respectarea drepturilor omului, libertatile fundamentale si statul de drept. Uniunea Europeana considera ca atentia trebuie sa fie acordata implementarii planului de actiune privind buna vecinatate romano-moldoveneasca si ca trebuie sa existe si anumite noi aranjamente contractuale. Insistam ca procesul acesta de apropiere a fost conceput pentru tarile din Europa de Est si este deschis si Moldovei", a fost raspunsul lui Barroso.

---

ziua.ro

08.09.2007. 05:32

Acest articol nu a fost comentat inca..