Portalul Basarabenilor din Romania

În scandalul vizelor româneşti, De ce au fost publicate probe din anchetă?

În ediţia trecută a JURNALULUI, am publicat un text venit pe o adresă de e-mail din redacţie şi conţinutul câtorva convorbiri telefonice trimise în acelaşi mod. Presupusele convorbiri erau între şefa agenţiei de turism, Ina Russu, care solicita, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, câte 200-300 de euro pentru perfectarea unei vize româneşti în complicitate cu înalţi funcţionari din cadrul Ambasadei României în R. Moldova, şi „iubitul” acesteia, între Russu şi consulul României la Chişinău, Alexandru Rus, şi între Ina Russu şi câţiva solicitanţi de vize. Puţin mai înainte, şi „deetatizatele” „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova” publicaseră crâmpeie din presupuse convorbiri telefonice între Ina Russu şi consulul român Rus. Dacă în cazul nostru nu putem spune deocamdată cu siguranţă că e vorba de nişte convorbiri netrucate, în cazul fostelor oficioase e sigur că materialele sunt din anchetă. Chiar procurorii o spun. Cum au ajuns acestea la cele două ziare?

Povestea convorbirilor telefonice venite la redacţia noastră v-am spus-o în numărul trecut. Deşi nu putem pune mâna în foc pentru veridicitatea acestora, am decis să le publicăm, întrucât este vorba de un subiect de interes public, care implică şi relaţiile dintre două state. Sursele celor două „deetatizate”, însă, sunt „din anchetă”. Procurorul de la Procuratura Anticorupţie, Boris Poiată, nu ne-a putut spune dacă înregistrările telefonice pe care noi le-am primit la redacţie sunt din materialele urmăririi penale în cazul mitei pentru perfectarea vizelor româneşti, dar ne-a spus că ceea ce a apărut în „Nezavisimaia Moldova” sunt date veridice din anchetă. Cum a fost posibil aşa ceva, Poiată susţine că nu ştie. Asta înseamnă că în R. Moldova oricine care are acces la interceptările convorbirilor telefonice le poate trimite oriunde, trecând peste dreptul persoanei la confidenţialitate, încălcându-se grav legile statului şi prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

JURNAL a solicitat să comenteze această situaţie unor procurori şi politicieni din R. Moldova.

Valeriu Gurbulea, procuror general al R. Moldova: „Se ocupă cei care investighează cazul”.

„Trebuie să întrebaţi ofiţerii care duc ancheta dacă convorbirile telefonice pe care le aveţi sunt din conţinutul celor interceptate cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. De aceasta se ocupă cei care investighează cazul - să verifice dacă cele publicate sunt din cele interceptate. E vorba de responsabilitate, dacă au fost divulgate de cei care au atribuţii la cazul dat. Dumneavoastră trebuie să faceţi o interpelare la Procuratura Anticorupţie în baza Legii accesului la informaţie să aflaţi dacă convorbirile sunt din anchetă. Dar după tacticile stabilite, până ce cauza nu este pusă pe rol în instanţă nu veţi primi un răspuns, dacă el ar putea prejudicia urmărirea penală în cazul investigat sau eventualul control de serviciu, dacă ar fi fost o scurgere de informaţie.”

Boris Poiată, procuror, Procuratura Anticorupţie: „A apărut material veridic”

„Nu ştim cine vi le-a trimis. E vorba de secretul anchetei şi ele nu puteau fi nicidecum publicate. Noi avem unele chestii, nu ştim cum a ajuns materialul la „Nezavisimaia Moldova” (NM). Prin asemenea metode se distruge dosarul. Neoficial, vă pot spune că în NM a apărut într-adevăr material veridic. Cum a ajuns el acolo, nu ştiu. Momentele publicate în NM ne-au şocat. Apar materiale care ţin de secretul urmăririi penale. Trebuie de văzut cum a făcut interceptările cel care vi le-a trimis la redacţie. Asta înseamnă că el a interceptat o sursă ilegal, că n-a avut dreptul. Dacă acestea coincid cu ale noastre, e una, dar dacă ele sunt particulare, trebuie să vedem, poate cineva a pătruns în secret.” (Boris Poiată ne-a promis să ne spună dacă convorbirile telefonice trimise la redacţie sunt din anchetă sau nu.)

Igor Clipii, deputat PSL: „Cineva a încălcat siguranţa anchetei”

„Ca să obţii convorbirile telefonice, este nevoie, totuşi, de o procedură şi asta ar însemna, în opinia mea, dacă acestea ar fi reale, o mică provocare. Discuţiile pot fi şi ele înscenate. Nişte convorbiri telefonice pot fi trimise la o redacţie, de exemplu, cu implicarea ori a unor persoane din compania de telefonie mobilă respectivă ori de la structurile care au acces. În legislatura trecută, a fost aprobat un proiect de lege care deschide larg accesul structurilor de securitate din R. Moldova la convorbirile telefonice. Dacă cineva le-a obţinut prin respectarea procedurii şi le-a divulgat, apare altă problemă. Cineva a încălcat siguranţa anchetei. Dar mesajul a venit, totuşi, de la un anonim. Trebuie de văzut, în cazul dat, de unde este sursa şi rămâne întrebarea dacă înregistrările respective sunt sau nu trucate. Orice convorbire telefonică implică, până la urmă, nişte persoane, iar în cazul dat este vorba şi de Consulul României în R. Moldova, care, vrei-nu vrei, implică nişte accente. Cred că tot acest scandal este o provocare. Provocarea unei discuţii pe tema asta, plus implicarea unor tehnologii mai moderne, permit să construieşti un dialog din rupturi de felul ăsta.”

Vitalie Nagacevschi, avocat: „Ar trebui demarată o anchetă”

„Nu este normal, deoarece convorbirile telefonice fac parte din informaţia confidenţială care ţine de domeniul privat al oricărei persoane. De altfel, acest lucru cade sub incidenţa art.8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. De aceea, eu mi-aş pune altfel întrebarea: cum de acel cineva a ajuns la respectiva informaţie, deoarece pentru a obţine interceptarea unor convorbiri telefonice, trebuie să ai anumite documente care-ţi permit să o faci. În primul rând, este vorba despre un mandat de la judecător sau asta ţine de activitatea profesională. Altfel spus, posibil e vorba de un ofiţer de urmărire penală, de un procuror. În aşa caz, îmi pun întrebarea: din ce cauză respectivele persoane, având posibilitatea să acceadă la astfel de informaţii, încep să le tirajeze, ceea ce este absolut interzis şi este pasibil de a fi sancţionat. În asemenea cazuri, ar trebui demarată o anchetă pentru a stabili cine a acces la informaţia asta şi din ce cauză a procedat aşa. Trebuie de văzut dacă respectiva faptă întruneşte unele componente ale infracţiunii penale prevăzute de Codul Penal.”

Nicolae Andronic, preşedinte PPR: „Operaţiune mârşavă”

„După ce am citit aşa-numitele convorbiri telefonice pe care le-aţi publicat Dvs., am înţeles că asta a fost o reacţie la ceea ce a vorbit viceministrul de interne Zubic. Şi atunci pe mine nu mă interesează dacă a fost sau nu mită, pentru că dacă a fost, trebuie de demonstrat în instanţa de judecată. Pentru mine contează cum au apărut aceste convorbiri telefonice, în ce bază legală au fost interceptate, este acordul anchetatorului sau a judecătorului de a le publica. Faptul cum au fost dobândite probele şi cum au fost ele mediatizate demonstrează ceva necurat şi atunci dosarul acesta trebuie aruncat, dacă există aşa un dosar. E vorba de secretul convorbirilor telefonice. Dacă „Moldova Suverană” a publicat aşa ceva în cadrul anchetei, fără acordul anchetatorului, trebuie tras la răspundere, pentru că e vorba de secret de stat.

Este o operaţiune destul de mârşavă, pentru a compromite pe cineva. Totul a început după conferinţa de presă a lui Zubic. Este clar că în R. Moldova nu se respectă nicio lege. Problema mitei devine secundară în comparaţie cu divulgarea secretului de stat, care este ancheta, sau a convorbirilor telefonice.”

Nu există dovezi

Ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat într-o conferinţă de presă că „nu există date din care să reiasă că Alexandru Rus, consulul României la Chişinău, ar fi cerut sau ar fi primit bani”. Potrivit lui Cioroianu, MAE de la Bucureşti a demarat o anchetă în acest sens şi au fost analizate 65 de dosare de solicitare de vize. Acestea, spune oficialul român, nu reprezintă elemente de fals pentru un funcţionar. Deşi MAE al României a solicitat autorităţilor de la Chişinău „clarificări” în legătură cu persoanele implicate în acte de corupţie, „acestea nu au venit nici până astăzi.” Ministru român de Externe a mai spus că o soluţie pentru rezolvarea problemei „cererii mari şi ofertei limitate” de la Consulatul României la Chişinău ar fi deschiderea unor noi consulate româneşti în R. Moldova.

Cine poate intercepta convorbirile telefonice

În prima jumătate a anului trecut, Parlamentul a aprobat, cu voturile majorităţii comuniste, o serie de modificări şi completări la Legea din 12 aprilie 1994 privind activitatea operativă de investigaţii (art. 6, 8, 151) şi la Legea telecomunicaţiilor din 7 iulie 1995 (art.2) al căror scop a fost simplificarea procedurii de interceptare a convorbirilor telefonice de către organele competente. Modificările şi completările se referă la instituirea unui acces nelimitat şi necondiţionat la reţelele de telefonie mobilă pentru organele ce desfăşoară activităţi operative de investigaţii - Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne. Cu alte cuvinte, organele respective urma să aibă acces la întreaga reţea GSM, nu doar la numerele de telefon pentru interceptarea cărora deţin mandat şi la care sunt conectate cu ştirea operatorului. Atunci, opoziţia din Parlament şi operatorii de telefonie mobilă s-au revoltat împotriva acestui proiect de lege, invocând dreptul la confidenţialitatea convorbirilor. Deputatul comunist Vadim Mişin spunea, însă, că prevederile propuse nu contravin legislaţiei şi drepturilor fundamentale.

---

jurnal.md

05.09.2007. 05:01

Acest articol nu a fost comentat inca..